Basic HTML Version
10
LUMEA LUI
CHRISTIAN
www.apho.ro
că vreau și eu o orga ca să cânt cu colegul toboșar.
Bunica făcea cozonaci și am crezut că nu m-a auzit
când i-am spus despre orgă. Însă după sărbători
bunica a vândut o vacă din curte și mi-a cumpărat
o orga ..UAUUUUU.!!!! Am început să mă joc cu ea
la început și din joaca mea a început să se nască
melodii mici sau fragmenete din melodii.
Am început să ascult casete cu muzica ace-
lor timpuri și să copiez în același timp cu cel care
cânta. Am început să învăț melodii dupa alte me-
lodii ducându-mă la baluri sau nunți de unde fu-
ram meserie.
Esti casatorit. Cum ti-ai cu oscut sotia?
R: Soția și implicit familia mi-am facut-o tot
cu ajutorul muzicii. Într-o zi am primit un telefon
de la fosta mea dirigintă din clasele V- VIII, rugan-
du-mă dacă pot să vin să cânt la un banchet de
terminare a gimnaziului unde dansa era dirigin-
tă. Am fost de acord să particip la acel eveniment
unde am pus muzică și am cântat cu clapa și puțin
cu vocea. La acel banchet am zărit o fată care mi-a
placut, care mi-a devenit prietenă și astfel am în-
ceput o relație.
Cum ti-ai dat seama ca e persoana potrivita
pentru tine?
R: Dupa 5 ani de relație am hotarat că pu-
temmerge mai departe împreună. Însă în tot acest
timp i-am vorbit mereu despre problemele mele,
tot ceea ce a dus la situația în care mă aflu și că
nu voi putea merge niciodată. Am luat decizia de
a merge în fața ofițerului stării civile atunci când
mi-am dat seama că ma acceptă așa cum sunt și că
nu este un impediment handicapul meu.
Ce a insemnat venirea pe lume a copilului tau
pentru tine si familia ta?
R: Cred că pentru orice om din lumea asta
mare venirea pe lume a unui copil este o mare
implinire, o bucurie. Nu cred ca se poate da o
definiție pentru un asa dar și ce am simțit în mo-
mentul venirii pe lume a baiatului meu. Sunt feri-
cit și mândru de copilul meu, dar secretul este că
imi doresc și o fetiță.
Rolul tau de tata in viata copiluilui?!
Rasouns: Încă din primele lui zile de viață
m-am implicat în schimbarea scutecelor, a băiței
de seara, la alimentatia cu biberonul și tot ce ținea
de confortul lui. Când a crescut puținmai mare îmi
făcusem un ham pe corp în care-l ținem în brațe ca
să pot să împing roțile scaunului rulant în care mă
deplasam.
Îi placea foarte mult să îl plimb. Mai târziu a
început grădinița și mai apoi școala unde făceam
temele împreună. Acum e mare are 15 ani și e la
liceu. Vorbim despre fete, ieșim la film, mergem la
meci și i-am promis că o să-l duc la un meci pe
Național Arena în București.
Sunt alături de el în tot ceea ce face, il susțin
în decizile luate și ori de câte ori imi cere sfaturi
încerc să îl îndrum pe cel mai bun drum.
Te consideri un om implinit?
R: Hai să mă laud și cu realizari personale
și pe urmă vă raspund. După terminarea școlii,
la foarte multi ani adică pe la vârsta de 34 de ani
mi-a trecut prin minte că vreau să conduc o ma-
sină. Am intrat pe internet și m-am informat des-
pre o școală cu mașini adaptate persoanelor cu
handicap ce se afla în București. M-am înscris la
cursurile școlii de șoferi, am absolvit examenul și
mi-am achiziționat un autovehicul.
Am adaptat mașina corespunzător nevoilor
mele și am constatat în scurt timp că imi e de mare
ajutor șă îmi satisface necesitățile vieții persona-
le de a ma deplasa mai usor. Am o afacere în do-
meniul muzical din care trăim 7 persoane. Dupa
ce mi-am luat mașina m-am înscris și la liceu, la
seral, pe care l-am absolvit acum 3 ani.
Am urmat diverse cursuri de formare prin-
tre care un curs de calculatoare, de limba engelza,
de baby-sitter și cursurile Școli Populare de Arta
din Tg-Jiu sectia orga electronica.
Recunosc că fără mașină nu reușeam să fac
toate astea deoarece stau la o distanță de 13 km
de Tg-Jiu. Raspunsul la întrebarea pusă este că da,
sunt un om feiricit, datorită familiei mele care este
bine, a afacerii care mă ajută să duc un trai decent,
și al meu ca om. Sunt fericit, dar nu vreau să mă
opresc aici pentru că mai am multe de făcut.
Aspiratii de viitor!
R: Dupa cum am spus și mai sus mai am
multe de facut dar cel mai mult imi doresc ca fiul
meu să fie sănatos, să îți termine studiile și să știu
că într-o zi va fi la casa lui fericit. Imi mai doresc
să mă plimb cu nepoțeii prinși la pieptul meu cu
același ham cu care-l ținem pe fiul meu și să-i
plimb cu scaunul rulant.
Interviu realizat de
Georgiana VEVERITA